Bogdan Te
*
în curtea fabricii
muncitorii descarcă un tir cu marfă.
totul trebuie să fie bine făcut, bine orânduit
munca omului să aducă liniştea.
un pisic alb stă pe gard
între crengi şi sârma ghimpată
urmăreşte totul
digul e plin de noroi şi bălţi
numai urme de picioare
numai resturi şi pungi de ciocolată
am găsit un 42, apăs,
îmi trece de glezna
uneori soarele apare de după nori
si florile galbene din apropierea râului strălucesc,
bălţile strălucesc şi ele pline
de mormoloci sclipitori
din grădini se ridică
fumul de frunze arse
e ameţitor nicio pasăre pe cer
doar amestecul norilor
şi fumul alb
la capătul podului a urcat un câine şi latră
se apropie, îmi linge bocancii
îi mângâi blana cu noroi întărit
când ne vom întâlni în parc
tălpile si hainele mele vor fi pline de ţărână
o să mă îmbrăţişezi?
blues pentru o beţie cruntă
uitaţi-vă la mine
şi spune-ţi cu blândeţe omul acesta e minunat
el merită totul
o să stau alături de voi
lângă umerii voştri
pe care cad plete lungi
o să beau din băutura voastră
ascultând
bătaia picioarelor în podea
a degetelor în tastă
mult mai târziu
când o sa fim toţi foarte beţi
o să fuck dragoste cu prietenele
şi surorile voastre
dar întâi ne atingem cu sfioşenie
sub masă
părticică cu părticică
ne măsurăm
din spatele perdelei de fum
o să vă strâng şi o să vă sărut mâinile
noii mei prieteni, iubiţii mei prieteni
iar mâine o să primesc banii voştri
banii pentru care munciţi şi uitaţi
o să beţi atunci şi voi din băutura mea
o să ne turtim şi o să faceţi şi voi dragoste
cu prietenele mele
spune-ţi doar omul acesta e minunat
el merită totul
el o să primească totul
lăsaţi-l în seara aceasta ploioasă
când se simte singur, tare singur
să stea alături de voi
şi să ciocnească
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése